2024 Autor: Kevin Dyson | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-16 23:46
Autoeficacitatea poate fi definită ca fiind credința că poți avea succes atunci când îndeplinești o anumită sarcină.
Ideea unei teorii a auto-eficacității a fost propusă pentru prima dată în anii 1960 de Albert Bandura, profesor de psihologie la Stanford, cu o specialitate în psihologia dezvoltării și educației. El a introdus autoeficacitatea ca unul dintre procesele de realizare a scopurilor în teoria cognitivă socială, o teorie a învățării bazată pe anumite observații.
Alte procese de realizare a obiectivelor, în afară de autoeficacitate, includ autoobservarea, autoevaluarea și auto-reacția.
Exemple de auto-eficacitate
Autoeficacitatea este legată de încrederea în sine, concentrându-se pe credința unei persoane în capacitatea sa de a îndeplini sarcini și de a reuși. Conceptul de bază al teoriei auto-eficacității este că oamenii sunt mai susceptibili de a se angaja în activități pentru care au o autoeficacitate ridicată și este mai puțin probabil să se implice pentru care nu o fac.
De exemplu, să spunem că o corporație le cere doi dintre angajații săi, A și B, să pregătească un grafic de în altă calitate pentru o prezentare la conferința viitoare. Angajatul A are multă experiență și experiență în crearea de grafice, dar nu este încrezător că poate crea grafice de în altă calitate. Pe de altă parte, angajatul B are puține cunoștințe și nu are experiență în realizarea de grafice, dar este încrezător că poate crea un grafic de în altă calitate pentru prezentarea conferinței.
Angajatul A ezită să creeze graficul și își informează supervizorul că nu va prelua sarcina. Angajatul B acceptă sarcina și petrece mult timp cercetând cum să o facă, deoarece este motivat și încrezător. În final, Angajatul B creează graficul, iar prezentarea se face la conferință. Apoi, supervizorul îi oferă angajatului B o promovare pentru a realiza acest lucru, în timp ce angajatul mai experimentat A nu primește nimic.
Mai simplu spus, dacă aveți un nivel ridicat de autoeficacitate, aveți mai multe șanse să îndepliniți sarcini. Autoeficacitatea vă afectează motivația, capacitatea de învățare și performanța.
Care sunt factorii implicați în autoeficacitatea?
Există patru influențe majore asupra autoeficacității. Acestea includ:
- Stăpânirea experiențelor. Aceasta se referă la oportunitățile de învățare care apar atunci când abordezi o nouă provocare și reușești în ea. Când faci o sarcină bine, te poate ajuta să dezvolți o credință personală mai puternică. Acest lucru se întâmplă deoarece te înveți subconștient că ești capabil să înveți noi talente atunci când exersezi abilitățile de a lucra la un proiect. Eșecul poate avea efectul opus, dar mai ales dacă nu aveți un sentiment puternic de autoeficacitate.
- Modele sociale. Să vezi oameni cu un nivel ridicat de autoeficacitate reușind datorită eforturilor lor, te poate inspira să crezi că și tu poți reuși. Când vezi că modelele tale de urmat reușesc în proiecte, probabil că vei dobândi și câteva atribute bune. Oricine din viața ta poate fi un model pozitiv.
- Experiențe imaginare. Vizualizarea dvs. comportându-vă cu succes într-o anumită situație vă poate ajuta să obțineți un nivel ridicat de autoeficacitate. Când vă imaginați că aveți succes, vă puteți decide să creadă că succesul este singurul rezultat.
- Stări emoționale și fiziologice. Puteți presupune că veți reuși la o sarcină bazată pe modul în care vă simțiți psihologic sau fizic. În consecință, învățarea să vă reglați anxietatea și starea de spirit, mai ales atunci când vă confruntați cu provocări, vă poate ajuta să vă îmbunătățiți autoeficacitatea. S-ar putea să te simți motivat să faci bine dacă mai bine înveți cum să abordezi situațiile dificile.
Cum să îmbunătățiți autoeficacitatea
Abilitățile tale nu sunt remediate. În unele cazuri, performanța ta s-ar putea să te surprindă, și nu întotdeauna plăcut. Dacă ai o autoeficacitate ridicată, totuși, poți să te retragi cu ușurință de la un eșec, deoarece te vei concentra pe modul de a gestiona eșecul, mai degrabă decât să-l lași să te îngrijoreze.
Pentru a dezvolta o autoeficacitate ridicată, luați în considerare următoarele:
- Obțineți un model de egalitate. Încercați să învățați de la colegii dvs., mai ales dacă conduita lor bună le aduce succes. S-ar putea să fi experimentat modeling de la o vârstă fragedă. De exemplu, profesorii, părinții, tutorii sau frații tăi ar putea fi un exemplu bun în creșterea ta. Modelarea pe rol sau de la egal la egal nu funcționează numai pentru copii, ci poate fi aplicată și la orice vârstă.
- Obțineți feedback. Nu presupuneți întotdeauna că niciun feedback este un feedback grozav. Obținerea de feedback clar și concis vă poate ajuta să dezvoltați o autoeficacitate ridicată. De exemplu, dacă ești un angajat care nu primește feedback cu privire la munca ta, s-ar putea să fii confuz dacă să continui să faci ceea ce faci sau dacă trebuie să schimbi ceva. Înregistrarea cu colegii sau supraveghetorii ar putea fi un apel bun în astfel de situații.
- Participarea. Participarea în orice mediu te va face mai implicat și mai activ. În funcție de modul în care persoanele apropiate îți răspund, poți dezvolta o auto-eficacitate ridicată, făcându-i pe alții să participe. De exemplu, elevii care participă mai mult la un mediu de clasă tind să învețe mai mult, să dezvolte abilități de gândire critică și să câștige încredere.
- Permiteți oamenilor să facă propriile alegeri. Indiferent de rezultat, pozitiv sau negativ, permiteți-le oamenilor să ia propriile decizii. A fi mai responsabil vă va ajuta să dezvoltați o autoeficacitate ridicată.
Beneficiile auto-eficacității
Autoeficacitatea are o influență semnificativă în domenii precum educația, cercetarea și practica medicală.
Beneficiile auto-eficacității includ:
- Reziliența la stres. Având un nivel ridicat de autoeficacitate, vă poate ajuta să vă schimbați perspectiva asupra problemelor stresante. În loc să lăsați îndoiala să vă deranjeze în momentele stresante, este posibil să fiți inspirat să dezvoltați soluții care funcționează pentru dvs.
- Obișnuințe de viață sănătoase. Autoeficacitatea ridicată vă poate ajuta să duceți un stil de viață sănătos. De exemplu, dacă rutina dvs. de exerciții este grea, este posibil să găsiți încurajarea internă pentru a vă termina rutina.
- Performanță îmbunătățită a angajaților. Un angajat cu autoeficacitate ridicată va fi hotărât să învețe și să îndeplinească bine o varietate de sarcini.
- Realizarea educațională. Elevii cu o autoeficacitate ridicată simt că, dacă își pun mintea la asta, pot depăși orice dificultate. Un cursant cu autoeficacitate ridicată își va crea obiective și va folosi tactici care să-l ajute să atingă aceste obiective.
- Tratarea fobiilor. Este posibil să reușiți să depășiți o fobie participând în activități care implică fobia dvs. De exemplu, dacă vă este frică de șerpi, s-ar putea să vă fie mai ușor să vă ocupați de ei dacă interacționați direct cu șerpii (doar asigurați-vă că evitați orice specie veninoasă!). Autoeficacitatea se dezvoltă prin experiența personală.
Eficacitate de sine vs stima de sine
Stima de sine și autoeficacitatea nu sunt la fel. Stima de sine reflectă valoarea de sine, în timp ce autoeficacitatea este percepția propriei capacități de a atinge un obiectiv.
Pentru a spune altfel, s-ar putea să nu fii bun la călărie, deoarece nu ai mai călărit niciodată pe un cal. Într-un astfel de caz, nivelul tău de abilități poate fi mai scăzut, dar pentru că nu ți-ai fixat valoarea de sine în capacitatea de a călărețuiește, autoeficacitatea ta poate fi în continuare ridicată.
Recomandat:
Ce este azbestul și de ce este potențial dăunător?
Probabil ați auzit oameni avertizând despre impactul negativ pe care îl poate avea azbest asupra sănătății dumneavoastră. Dar ce este mai exact? Azbestul este o substanță naturală care poate fi găsită în roci și sol. Durabilitatea fibrei minerale și rezistența la căldură îi permit să fie utilizat în mai multe moduri diferite, cum ar fi ca componentă izolatoare a materialelor de construcție și, de asemenea, ca material neinflamabil.
Sindromul Alpha-Gal: ce este, cum să-l tratezi și cine este expus riscului?
Sindromul Alpha-gal este o alergie la lucruri precum carnea de vită, porc, miel, căprioară, iepure și alte produse de origine animală care provin de la mamifere. A fost descoperit pentru prima dată în 2009. Alfa galactoza, sursa alergiei, este un zahăr prezent în majoritatea celulelor animale.
Ce este rinita gustativă? Ce cauzează și cum este tratată
Rinita gustativă este termenul medical pentru un nas care curge sau strănut pe care îl puteți avea după ce mâncați alimente calde sau picante. Este un tip de rinită nonalergică, în care nasul se inflama, dar nu din cauza unei alergii. Simptome ale rinitei gustative Rinita gustativă poate provoca mai multe simptome iritante după ce mâncați, inclusiv:
Ce este oftalmoplegia internucleară? Aflați mai multe despre ce este, simptomele sale, ce o cauzează și cum să o tratați
Oftalmoplegia internucleară sau oftalmoplegia INO, este o tulburare a mișcării ochilor. Simptomul primar al oftalmoplegiei internucleare este incapacitatea de a privi într-o parte a feței cu ambii ochi în același timp. Această tulburare poate fi prezentă în unul sau ambii ochi.
Ce este melanomul amelanotic? Aflați despre ce este, cum este tratat și ce să căutați
Melanomul amelanotic este un tip rar de cancer de piele. Aceste soiuri de melanoame cutanate sunt greu de detectat și pot fi adesea confundate ca leziuni benigne ale pielii. Ele devin apoi diagnosticabile mai târziu, când au progresat mai mult.